Statele Unite ale Americii
Denumirea oficială: Statele Unite ale Americii
Capitala: Washington (600.000 loc.) peste 3 mil. în aria metropolitană
Limba oficială: engleza americană
Suprafaţa: 9.364.000 km2
Locuitori: 265,765 mil. (28 loc./km2)
Religia: protestantism 60%; catolicism 25%, mozaism, ortodoxism ş.a.
Moneda: dolarul
Forma de guvernământ: republică
Ziua naţională: 4 iulie
Geografie: S.U.A. sunt aşezate în partea centrală a Americii de Nord, între ţărmurile Oc. Atlantic (E) şi Oc. Pacific (V); plus Alaska şi Insulele Aleutian (în nord-vestul continentului) şi Hawaii (în Oc. Pacific). Limite: Canada (N), Oc. Atlantic (E), G. Mexic şi Mexic (S), Oc. Pacific (V). Teritorii dependente: Guam; Porto Rico, Marianele de Nord, Samoa Americane, Ins. Virgine Americane şi diverse insuliţe în Pacific. G. fizică: SUA sunt al 4-lea stat din lume ca suprafaţă, însumând un relief foarte variat şi mult diferenţiat. Pornind de pe coasta estică spre cea vestică: Munţii Apalaşi (Appalachian Mountains) se întind aproape paralel cu ţărmul Oc. Atlantic; pe o lungime de 2.500 km (din Noua Anglie până în Alabama Centrală); sunt munţi vechi, tociţi, orientaţi de la NE spre SV, cu o alt. max. 2.037 (Mt. Mitchell din lanţul Allegheny). În V, paralel cu ţărmul Oc. Pacific se desfăşoară masivul Munţilor Stâncoşi (Rocky Mountains), care ating alt. max. 6.194 m (Mount McKinley) în Alaska şi cu Mt. Elbert 4.399 m alt. (în Colorado). Masivul Munţilor Stâncoşi se întinde sub forma unor lanţuri paralele: în E, lanţul Munţilor Stâncoşi de Nord şi al Munţilor Stâncoşi de Sud; în V: şirul munţilor Cascade (Cascade Range) cu Muntele Rainier, 4.302 m şi Sierra Nevada cu Mt. Withney (4.418 m alt.). Aceste două lanţuri închid podişuri interioare vaste: Platoul Columbia, Marele Basin (Great Basin) cu Valea Morţii; Platoul Colorado, cu alt. de 1.500-2.000 m. Munţii Stâncoşi domină Marile Câmpii (Midwestul), care se desfăşoară spre E până la Munţii Apalaşi, având o lăţime de 1.000 km (întrerupte numai de Munţii Ozark (Statul Missouri). La poalele Munţilor Stâncoşi aceste câmpii urcă până la 1.500 m alt. (podişurile Missouri şi Nebraska); la E, spre M-ţii Apalaşi, alt. scade până spre 450 in. Câmpia litorală a Atlanticului (Marile Câmpii - Great Plains - sunt drenate în mare parte de Mississippi) este despărţită de lanţul Munţilor Apalaşi printr-o zonă de piemont, străbătută de râuri ce formează căderi de apă. Coasta Atlanticului este adânc crestată. Mari deşerturi în S. Nevadei, SE Californiei şi V. Arizonei. În afara continentului este arh. Hawaii, în Oc. Pacific; alt. max. vulcanul Mauna Kea 4.205 m. Reţeaua hidrografică este bogată: marele bazin al fl. Mississippi (6.019 km) ocupă tot centrul terit., având mulţi afluenţi: Missouri, Kansas, Arkansas, Ohio; se varsă în Golful Mexic. În V, în Oc. Pacific se varsă râuri lungi: Columbia, Colorado, Yukonul în Marea Bering; în E, în Oc. Atlantic, râuri scurte: James, Potomac, Roanoke, Neuse etc. La graniţa cu Canada sunt Marile Lacuri Americane: Superior, Michigan, Huron, Erie, Ontario, unul dintre cele mai mari rezervoare de apă dulce de pe glob.
Clima: cunoaşte o mare varietate: temperată în jumătatea de nord; temperat-oceanică pe coasta nord-atlantică şi nord-pacifică; subtropicală în S. Precipitaţiile, sunt foarte reduse la V de Mississippi, cu excepţia feţei de la Oc. Pacific, caldă şi umedă pe marginea Golfului Mexic; în N, în jurul Marilor Lacuri este cu mult mai frig decât în S. Temp. medie anuală în ianuarie şi iulie: New York City: 0°C şi 24°C; Chicago: -3°C şi 23°C; Nashville: 4°C-26°C; New Orleans: 12°C şi 27°C; Denver: -1°C şi 22°C; SV Arizonei: 13°C şi 33°C; Los Angeles: 11°C şi 22°C; Seattle: 4°C şi 18°C. Precipitaţii: New York: 1.070 mm/an; Chicago: 840 mm/an; Nashville: 1.190 mm/an; New Orleans: 1.520 mm/an; Denver: 360 mm/an; Deşertul Arizona: 80 mm/an; Las Angeles: 380 mm/an; Seattle: 810 mm/an. Floră şi faună: 25% din teritoriul SUA (exceptând Alaska şi Hawaii) este acoperit cu păduri; în E, păduri amestecate, conifere şi foioase; în reg. centrale, prerii (Marile Prerii cu ierburi nu prea înalte) şi câmpiile centrale cu ierburi înalte; în Pod. Marelui Bazin; vegetaţie xerofită; vegetaţie subtropicală în S. În V, în Munţii Stâncoşi, păduri de conifere. fauna este foarte bogată, specifică mai ales zonei temperate, dar şi arctice, subtropicale şi tropicale. Numeroase parcuri naţionale şi zone de prezervare a florei şi faunei, dintre care: P.N. Yellowstone (la S de râul Yellowstone); P.N. al Munţilor Olimpici (N), P.N. al gheţarilor (N), P.N. al Marelui Canyon (pe râul Colorado) etc. Populaţia: SUA ocupă locul III, pe glob, ca număr de locuitori. Populaţia este formată din 87% albi, l2% negri şi mulatri, amerindieni, japonezi, chinezi, filipinezi. Concentrarea max. a pop. în: reg. de la E de fl. Mississippi (70% din pop.), cu precădere în NE, unde există cel mai mare megalopolis din lume; în zona Marilor Lacuri, pe coasta Californiei şi a Golfului Mexic. Serviciile ocupă peste 60% din pop. activă: industria mai puţin de 30%, agric.: 3%. Rata natalităţii: 14,7‰; a mortalităţii: 8,7‰. Pop. urbană: 76%. Resurse şi economie: SUA reprezintă prima putere economică a lumii. Se numără printre primii trei mari producători mondiali în numeroase domenii: petrol, gaze naturale, cărbune şi electricitate (sectorul energetic este deficitar, însă în hidrocarburi); cereale (grâu, porumb); soia, fructe tropicale, creşterea animalelor; culturi de tutun, bumbac; siderurgie şi metalurgie neferoasă (aluminiu); constr. de automobile şi aeronautice; chimie şi electronică; informatică, telecomunicaţii, cercetări spaţiale, energie atomică. Alte resurse: fosfaţi naturali, uraniu, aur, molibden, bauxită, sare; lemn; peşte. Agric. diversificată şi extrem de performantă, se caracterizează prin câteva mari centre (centuri) specializate ca: „corn belt” (centura porumbului) în N, la sudul Marilor Lacuri) „cotton belt” (centura bumbacului) în S, „livestock-forest belt” (centura bovinelor şi a lemnului) în NV, „dairy belt” (centura laptelui) în NE ş.a. Firmele nord-americane sunt adesea cele mai puternice din lume şi au ramificaţii în ţările dezvoltate şi în lumea a treia. Unele produse ca: autovehicule, nave, produse electronice ş.a. sunt puternic concurate de Japonia, Germania, Franţa. SUA beneficiază de puterea dolarului, a cărui fluctuare, în mare parte dictată de politica americană, se repercutează asupra ansamblului economiei mondiale. Transporturi şi comunicaţii: reţea de căi ferate, căi rutiere, flotă comercială maritimă şi fluvială; transport în spaţiul cosmic. Aeroport la: New York, Houston, Los Angeles, San Francisco, Seattle, Chicago, Detroit ş.a. Oraşe: Peste 200 de oraşe care au mai mult de 100.000 loc.; cca. 30 de oraşe, multe dintre ele porturi, cu milioane de locuitori (cu ariile metropolitane) printre care: New York (7,3 mil.), Los Angeles (3,4 mil.), Chicago (2,7 mil.), Houston, Philadelphia (port), San Diego, Detroit; Dallas, Indianopolis, Baltimore (port), San Francisco, Jacksonville, Milwaukee, Boston, Seattle, Cleveland, New Orleans ş.a. Există peste 2.600 de universităţi şi colegii: cea mai veche: Harvard (1636). Istoria: Nordul Americii a fost descoperit în jurul anului 1000 de vikingi (Leif Erikson), dar a rămas necunoscut până la călătoria lui Columb, în 1492. Existau, probabil, 1.500.000 amerindieni. În 1565, spaniolii fondează aici prima aşezare europeană permanentă în Florida: Sf. Augustin. Compania Londoneză începe în 1607 colonizarea Lumii Noi. Până în 1733, pe coasta de E a Oc. Atlantic, apar 13 colonii engleze. La începutul sec. XVII sunt aduşi sclavi negri din Africa pe plantaţiile de bumbac şi tutun din statele sudice. Conflicte de interese între Franţa, Spania şi Anglia (spaniolii colonizează Florida; francezii, Canada). În 1733 este fondată Georgia, ca un fort militar britanic împotriva francezilor şi spaniolilor şi ca un refugiu al deţinuţilor debitori. Coloniile atrag un număr mare de europeni, mai ales pe cei care fug de persecuţiile religioase sau politice. Indienii sunt împinşi spre vest. Măsurile discriminatorii ale metropolei faţă de coloniile nord-americane declanşează mişcări antibritanice, care duc la Războiul de Independentă (1775-1783). La 4 iulie 1776, cele 13 colonii adoptă „Declaraţia de Independenţă” a Congresului şi rup legăturile cu Marea Britanie. În 1787 este adoptată Constituţia SUA (care viază şi astăzi), prin care se proclamă SUA ca stat federal cu un regim prezidenţial. George Washington este primul preşedinte ales în 1789. Cucerirea vestului continuă. În 1803 este cumpărată Louisiana de la francezi şi Florida (1819) de la spanioli. În 1823, preşedintele James Monroe declară „doctrina Monroe” prin care nu se mai permite revenirea puterilor coloniale pe continentul american. În 1848-1848: războiul cu Mexico: sunt cucerite Texas, New Mexico şi California, graniţa cu Mexicul fiind pe Rio Grande. SUA atinge coasta Pacificului, iar în 1867 cumpără Alaska de la Rusia. În 1861-1865: Războiul de Secesiune; între sudul care este adeptul sclavajului şi nordul care cere abolirea sclaviei. Nordul câştigă; în decursul câtorva decenii SUA devine prima putere industrială a lumii. Prin Pacea de la Paris (1898), SUA anexează ins. Filipine, Puerto Rico, Guam, îşi extinde controlul asupra Cubei şi Hawaii-ului. În 1903: controlul asupra Canalului Panama. În primul război mondial, SUA sunt alături de Antantă. Prohibiţia alcoolului favorizează gangsterismul. În 1921-1932: întărirea protecţionismului. În 1929 crachul bursier al Wall Street-ului („joia neagră”). Se declanşează o criză econ. (de supraproducţie) şi socială, fără precedent. 1933-1945: preşedintele Franklin D. Roosvelt cu politica sa New Deal încearcă să redreseze situaţia econ. prin măsuri dirijate. În 1941-1945, SUA intră în al doilea război mondial: face un uriaş efort econ. şi militar. În 1945 SUA ratifică carta ONU. 1945-1953 (preşedinte Truman), SUA se opune expansiunii sovietice, exportului de ideologie comunistă; începe războiul rece, care va caracteriza perioada postbelică. Confruntarea între cele două mari puteri: SUA şi URSS intensifică cursa înarmărilor şi lupta pentru extinderea sferelor de influenţă. În 1948 este adoptat Planul Marshall. În 1949 SUA semnează Tratatul Atlanticului de Nord; strâng legăturile cu puterile occidentale. 1950-1953 războiul din Coreea în care SUA angajează forţe americane. 1953-1961, preşedintele Eisenhower practică o politică dinamică în Orientul Mijlociu. 1961-1969 preşedintele Kennedy (asasinat în 1963) şi Johnson se angajează în lupta împotriva sărăciei şi a segregaţiei rasiale. În 1962, criza Cubei. În 1964, SUA intervin direct în Vietnam. 1969-1974, preşedintele Richard Nixon se apropie spectaculos de China (călătorie la Beijing) şi ameliorează relaţiile cu URSS (acordul SALT). În 1973, SUA îşi retrag trupele din Vietnam; scandalul Watergate îl obligă pe preşedinte să demisioneze. În 1977-1981 preşedintele Jimmy Carter. În 2979 membrii ambasadei americane din Teheran sunt făcuţi ostateci, gest luat ca semn al politicii slabe duse de preşedinte. Mediază acordurile de pace israeliano-egiptene. Urmează Ronald Reagan (1981-1989), care redă politicii externe o aliură ofensivă (intervenţia militară în Grenada 1983); relansează economia americană, printr-o politică liberală fermă. Accelerează cursa înarmărilor; este reales în 1984. 1985-1986 se reia dialogul cu URSS (întâlnirea Reagan-Gorbaciov). În 1987 Scandalul „Irangate” (vânzarea secretă de arme Iranului). Se semnează la Washington de către Reagan şi Gorbaciov acordul asupra demantelării focoaselor rachetelor cu rază medie de acţiune în Europa. 1989-1993 preşedintele George Bush duce o politică de deschidere şi dialog cu URSS, paralel cu Secretarul de Stat James Baker; o intervenţie militară fermă în Panama. La 21.XI.1990, SUA (George Bush) semnează la Paris „Carta pentru o nouă Europă” prin care confruntarea Est-Vest ira sfârşit oficial. În 1991, SUA conduc forţele multinaţionale care intervin cu succes în Iraq (ianuarie) şi eliberează Kuwait-ul (februarie). La iniţiativa SUA se ţine conferinţa de pace asupra Orientului Apropiat. 1993-1994 Bill Chnton redă prioritatea politicii interne: i~elansare ecoll., reforma sistemului de sănătate, lupta împotriva criminalităţii şi limitarea intervenţiilor în străinătate pentru apărarea intereselor vitale ale Statele Unite. În 1994 intră în vigoare acordul de liber schimb semnat în 1992 cu Mexic şi Canada. Statul: este republică federală, regim prezidenţial, conform Constituţiei adoptate în 1787. SUA au 50 de state şi districtul Columbia (Washington). Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Congres (Senat, 100 membri, aleşi pentru 6 ani, câte doi de fiecare stat şi Camera Reprezentanţilor; 1.435 de membri aleşi pentru 2 ani); cea executivă, de un cabinet numit şi condus de preşedinte, şef al statului şi al guvernului; un vicepreşedinte care îl înlocuieşte pe preşedinte în caz de deces sau de dificultăţi majore. Multipartitism.
Comentarii
Trimiteți un comentariu