Sudan

Denumirea oficială: Republica Democratică Sudan 

Capitala: Khartoum (450.000 loc.)

Limba oficială: araba 

Suprafaţa: 2.506.000 km2 

Locuitori: 28,8 mil. (12 loc./km2)

Religia: islamism 75%, în N, animism 20%,.în S; creştinism 

Moneda: dinarul sudanez

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 1 ianuarie

Geografia: S. aşezat în NE Africii, cel mai întins stat al continentului. Limite: Egipt (N), Marea Roşie şi Etiopia (E), Kenya, Uganda, Zair (S), Republica Centrafricană, Ciad, Libia (V). G. fizică: Cea mai mare parte a S. o reprezintă un platou de aprox. 500 m alt. La V, această întindere este flancată de deşertul Nubian, care se prelungeşte în N peste cel Li­bian. De-a lungul litoralului Mării Roşii, lanţuri muntoase (Jebel Oda, 2700 m). În centru, semideşert, exceptând valea Nilului. În V, munţii Marra (3088 m); în extremi­tatea sudică, munţii cei mai înalţi (vf. Kinyeti, 3187 m). Nilul Alb şi Nilul Albastru închid o câmpie fertilă; ele se întâlnesc la Khartoum formând Nilul. Clima: tropical umedă în S, cu un anotimp ploios, pe du­rata verii, şi cu un anotimp prelungit secetos, care se ac­centuează cu cât înaintăm spre N; unde seceta este abso­lută în lunile ianuarie-februarie. Temperatura medie anuală (la Khartoum) ianuarie 21°C, iulie 27°C; extremele termice: 4°-46°C. Precipitaţiile: (Khartoum) 150 mm/an; în S, pe valea Nilului Alb, 940 mm/an; în SV, 1090 mm/an. Floră şi faună: Zonă intermediară între Sahel şi zona ecu­atorială, este caracterizată prin trecerea, de la N la S, de la stepă la savană, ca rezultat al anotimpului ploios. În S, savană şi pădure tropicală umedă; spre N, stepă, la V, vegetaţie de deşert sau lipsa ei totală. Fauna este bogată pe valea Nilului şi în S: antilope, lei, maimuţe, hipopo­tami, crocodili. Populaţia: arabi, cca. 40%, în N; africani (nilotici, nilohamitici, sudanezi), europeni. Peste 75% din pop. activă este cuprinsă în agric.; o mare parte este seminomadă, se ocupă cu creşterea animalelor (în special cămile). Concentrare maximă pe valea Nilului. Rata natalităţii: 38,4‰; ­mortalitatea: 12‰. Pop. urbană: 25%. Resurse şi economie: Agric. se bizuie pe irigaţii, asigură consumul şi exportul: bumbac (locul 2 pe continent), gumă arabică, sorg, manioc, mei, orez, trestie de zahăr, arahide de pământ, curmale; piei, ulei vegetal; bovine, caprine, cămile; conserve de carne. Resurse min.: petrol, aur, fier, magneziu, cupru (nevalorificate). Exportă: bum­bac, cămile, gumă arabică (95% din producţia mondială). Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, drumuri; autove­hicule. Flotă comercială slabă. Oraşe: Omdurman, Obeid (centru), Port Sudan (E), Wadi Medani (pe Nilul Albastru), Kassala (E). Istoria: În antichitate S. se confundă cu Nubia. În mileniul II î. Hr. Nubia (Ţara Kuş) este cucerită de Egiptul faraonic. În sec. VIII î. Hr. regatul etiopian pune stăpânire pe Egipt. În primele secole se răspândeşte creştinismul (copţi). Din sec. VIII, triburile de beduini încep să pătrundă în Nubia şi, până în sec. XV, se impune în N islamismul sunit. Sultanul Egip­tului cucereşte S. care devine provincie a Imperiului Otoman. După răscoala lui al-Mahdi (1883-1885), în 1898, forţele anglo-egiptene supun S. care devine condominion egipteano-­britanic. În 1951 condominionul este denunţat de Egipt; acor­dul din 1953, dintre S., Egipt şi Marea Britanie, cu privire la autodeterminarea S. În 1956 este proclamată Republica Inde­pendentă a Sudanului. În 1958, lovitură de stat militară. Între 1964-1969, guverne civile, iar în 1969, n nouă lovitură de stat militară. Se instaurează un regim de inspiraţie socialistă. În 1972, un acord cu rebelii sudişti. În 1977 un acord de recon­ciliere naţională permite liderilor opoziţiei islamice din exil să revină în S. Proces de islamizare forţată. Izbucnesc conflicte etnice şi confesionale (nordul arab şi islamic, sudul negroid, animist). Insurecţia populară din 1985 răstoarnă regimul; în 1986, guvern civil. In 1989 militarii preiau din nou puterea, suspendă Constituţia din 1985; se instaurează un regim auto­ritar, cu tendinţe islamice. Din 1992 armata repurtează victorii asupra sudiştilor rebeli. Asupra sudului se abate foametea. ­Statul: este republică prezidenţială. Puterea legislativă este exercitată, conform Constituţiei din 1985, de preşe­dinte şi de Consiliul Comandamentului Revoluţionar pentru Salvarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. După 1989, activitatea par­tidelor a fost interzisă.