Suedia

Denumirea oficială: Regat­ul Suediei 

Capitala: Stockholm (1,5 mil. loc.) 

Limba oficială : suedeza 

Suprafaţa: 450.000 km2 

Locuitori : 8,7 mil. (19loc. / Km2) 

Religia : protestantism 95 %; catoli­cism, ortodox­ism

Moneda : krona 

Forma de guvernământ: regat

Ziua naţională: 30 aprilie

Geografie: S. este aşezată în N Europei, în Pen. Scandi­navă: Limite: Norvegia (V şi N), Finlanda, M. Baltică (E), Strâmtoarea Kattegat (V).  G. Fizică: S. ocupă cea mai mare parte din Pen. Scandi­navică şi numeroase insule în M.Baltică (Gotland, 3.200 km2 şi Oland 1.350 Km2) şi în G. Botnic. În V ţării se află Alpii Scandinavici (vf. Kebnekaise, 2.122 m alt.) care coboară spre V, într-un podiş (Pod. Norrland). Litoralul Mării Baltice este crestat de fiorduri. În sud-est de-a lun­gul coastei sunt câmpii cu morene glaciare şi depresiuni lacustre; mai spre sud, câmpia Gotaland, mai joasă, cu mlaştini şi lacuri; câmpia vălurită Scania, în extremitatea sudică. Gheţarii au lăsat urme evidente: văi glaciare, lacuri (peste 90.000 de lacuri, mai mari: Vanern de 5.585 Km2, Vatern de 1.900 km2 etc.). Ape: râurile S. au un curs paralel şi se varsă în Marea Baltică şi G.Botnic. În strâm­toarea Kattegat se varsă Gota. Clima: este în cea mai mare parte temperat-continentală; subarctică în N, cu ierni lungi şi aspre (Cercul Polar) şi mai blânde în S, sub influenţa mării (câmpia Scania). Temp. medie anuală în februarie şi iulie: Stockholm: -3°C şi 17°C. În Laponia, -15°C şi 12°C. Zăpada se menţine în medie 47 de zile pe an în Scania şi 190 de zile în Laponia. Precipitaţiile: în N Norrland-ului sub 500 mm/an; Stock­holm: 580 mm/an; în V  890 mm/an. Floră şi faună: 50% din terit. Suediei este împădurit (păduri de conifere); pajişti. In N, tundră. Faună: ursul, elanul, nevăstuica, hermelina, numeroase păsări de apă. Există peste 700 de rezervaţii şi 16 parcuri naţionale ce protejează atât flora de tundră şi taiga, cât şi fauna. Populaţia: majoritatea suedezi; laponi în N (cca. 15000); finlandezi. Concentrarea max. a pop. în centrul şi sudul ţării (nucleele urbane au peste 150 loc./ Km2); pe litoral. În ­cea mai mare parte a ţării densitatea e slabă sub 5%. În Suedia trăiesc cca. 400.000 imigranţi (iugoslavi, norve­gieni, danezi, turci, polonezi, germani etc. Rata natalităţii: 13,6‰; a mortalităţii: 10,9‰. Pop. urbană 83%. Resurse şi economie: S. are o economie dezvoltată indus­trial-agrară, cu tradiţie în pescuit, creşterea animalelor şi exploatarea lemnului. Este una din ţările cele mai pu­ternic industrializate ale lumii. Resurse minerale (variate): minereu de fier, .uraniu; şisturi bituminoase, argint, cupru, zinc, plumb, sulf. Ind. Suediei se bazează pe valo­rificarea minereului de fier (de bună calitate) extras din Kiruna (N) şi Gallivare (S); a lemnului, a hidroenergiei şi pe înalta calificare a forţei de muncă. Ramuri de bază: siderurgia, constr. de maşini (locomotive, automobile, nave maritime, utilaje forestiere, televizoare etc.), ind. chimică şi metalurgie feroasă şi neferoasă (în centrul ţării). Energia electrică obţinută, în special în hidrocentrale (exportată în Danemarca prin cablu submarin); centrale atomoelectrice; industria lemnului (cherestea, mobilă, hârtie, celuloză, schiuri, chibrituri, plăci aglomerate); in­dustria textilă se bazează pe materie primă de import. Agric. se practică în sud, în Scania, unde se cultivă: orz, grâu, sfeclă de zahăr, legume, cartofi. Creşterea ani­malelor: cornute mari, porci, cai, oi, reni, păsări. Pescuitul în M. Baltică şi Golful Botnic. Exportă: minereuri de fier, celuloză, hârtie, chibrituri, fontă, oţel, nave maritime, au­tomobile ş.a. Transporturi şi comunicaţii: Căi ferate, majoritatea elec­trificate (în partea centrală şi sudică). Legături pe cale ferată cu Murmansk şi Narvik. Şosele bine întreţinute. Navigaţia maritimă şi pe lacurile interioare, legate prin canalue. Porturile sunt legate prin ferry-boat cu ţările riverane. Aeroport internaţional la Stockholm. Oraşe: Goteborg (port), Malmo (port), Uppsala, Lund, Norrkoping, Văsteras. Există 6 universităţi, dintre care Uppsala (1477) cea mai veche. Istoria: După ultimele glaciaţiuni (acum 10.000 de ani), terit. S. va fi locuit de triburi germanice. În sec. IX se răspândeşte creştin­ismul, mai ales după botezarea regelui. Olof Skotkonung. În timp ce în sec. IX-XI, danezii şi norvegienii fac expediţii în vestul european, suedezii, cunoscuţi sub numele de varegi, fac comerţ mai ales cu ruşii. În sec. XI ia naştere statul unificat. În sec. XII, Erik cel Sfânt (1156-1160) cucereşte Finlanda care va fi înglobată în regatul suedez până în 1809. În 1164 ia naştere arhiepiscopia de Uppsala, care devine capitala reli­gioasă a S. Birger, fondator al dinastiei Folkurig, îşi stabileşte capitala la Stockholm. Între 1314-1363 S. se uneşte cu Norve­gia, sub Magnus II Eriksson. Între 1397-1523, Suedia face parte din Uniunea de la Kalmar, împreună cu: Norvegia, Is­landa şi Finlanda, sub hegemonia suveranului Danemarcei. S. va juca un rol important ln comerţul hanseatic. Între 1523­1560, regele Gustav I Vasa suprimă privilegiile comerciale ale Hansei şi face să se recunoască ereditatea coroanei; luteranis­mul devine religie de stat. Participă la Războiul de treizeci de ani. În Războiul Nordic (1700-1721) împotriva Rusiei, Poloniei şi Danemarcei, S. este înfrântă şi pierde supremaţia nordului. În 1814, prin pacea de la Kiel, se formează uniunea personală suedezo-norvegiană. În 1865 S. are o Constituţie liberală; în 1888 adoptă liberul schimb. În 1905, S. se desparte de Norvegia. În primul război mondial îşi păstrează neutralitatea. Social-democraţia va domina viaţa politică a S. din 1932-1976 (modelul suedez). Suedia îşi păstrează neutrali­tatea şi în al doilea război mondial. După 1950, social-democraţia slăbeşte. Constituţia din 1975 dă regelui un simplu rol onorific. Între 1969-1976 este la putere social ­democratul Olf Palme (prim-ministru); criză socială şi econ. În 1976-1982 partidele conservatoare acced la putere. In 1983 0. Palme, prim-ministru; în 1986 este asasinat, în 1991, social democraţii pierd; se formează un guvern de coaliţie de centru­dreapta. S. cere aderarea la CEE. În 1992 guvernul adoptă un plan de austeritate extremă. În 1994, prin referendum, S. respinge intrarea în Uniunea Europeană. Statul: este monarhie constituţională, regat ereditar. Pu­terea legislativă este exercitată de Riksdag (Parlamentul); cea executivă de un cabinet numit de Siksdag, ca rezultat al alegerilor legislative. Multipartitism.