Surinam

Denumirea oficială: Republica Surinam 

Capitala: Paramaribo (250.000 loc.) 

Limba oficială: olandeza

Suprafaţa: 163.265 km2

Locuitori: 428.000 loc. (3 loc./km2)

Religia: creştinism 42%, hinduism 27%, islamism 20%, confucianism

Moneda: gulden surinam

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 25 noiembrie

Geografie: S. este aşezat în nordul Americii de Sud. Limite Oc. Atlantic (N), Guyana Franceză (E), Brazilia (S), Guyana (V). G. Fizică: S. ocupă extremitatea estică a Podişului Guyanei, vechi masiv erodat (alt. max.: 1.280 m) având la N, de-a lungul litoralului, o câmpie joasă mlăş­tinoasă. O reţea bogată de ape; debit mare, scurte. Climă ecuatorială cu precipitaţii bogate, peste 2.540 mm/an de-a lungul coastei şi mai mici în interior. Temp. medie anuală: 24°C-30°C. Floră şi faună: Terit. este aproape în întregime acoperit de păduri tropicale (esenţe preţioase, lemn colorant, producători de gumă etc.). Fauna bogată şi variată. Populaţia: este formată din amerindieni 35% creoli 32%, indonezieni 15%, negri 10%, chinezi. Concen­trarea max. în câmpia de coastă din N. Rata natalităţii 21,7‰; a mortalităţii 5,5‰. Rata pop. urbane: 50%. Resurse şi economie: Econ. mare producătoare de bauxită şi respectiv alumină. O altă resursă esenţială este lemnul. Agric. dezvoltată în fâşia de câmpie litorală: orez, trestie de zahăr, coca, cafea, porumb, fructe tropicale. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, Căi rutiere; au­tovehicule. Oraşe: Nieuw Nikerie, Meerzorg. Istoria: În 1498, S. este descoperit de Columb. În sec. XVIII terit. este colonizat de englezi, apoi capturat de olandezi, fiind recunos­cut drept colonie a Ţărilor de jos (Guyana Olandeză) în 1667. Este folosit sclavajul, iar după 1863, când acesta este abolit, sunt aduşi muncitori din India, Indonezia şi China. Între 1799-1802 şi 1805-1814 terit. îl iau din nou englezii. În sec. XIX muncitori imigranţi din India şi java. În 1922 S. este in­tegrat Olandei, iar în 1955 obţine autonomie internă. La 25 noiembrie 1975 îşi proclamă independenta, urmată de grave confruntări între civili şi militari pe de o parte şi tensiuni et­nice şi confesionale pe de altă parte. O emigrare masivă în Olanda şi Guyana Franceză. După 1980, lovitură de stat mi­litară, urmată de altele care adâncesc tensiunile politice. În 1991 alegeri legislative; o tendinţă spre ameliorarea regimului politic, prin revenirea la o guvernare civilă. Statul: este republică prezidenţială, conform Consti­tuţiei din 1987. Puterea politică este exercitată de preşedinte şi Adunarea Naţională; cea executivă de un cabinet numit de preşedinte. Multipartitism.