TERITORII DEPENDENTE

 TERITORII  DEPENDENTE 

Africa de Nord spaniolă: la S de Gibraltar, pe coasta marocană;  32 km2, 140.000 loc. Administrată de un delegat al guvernului  spaniol.

Anguilla: în M. Caraibelor, în America Centrală insulară; 96  km , 8.000 loc. Terit. autonom asociat cu Marea Britanie. Puterea  legislativă este exercitată de un guvernator, numit de regina  Marii Britanii şi de Camera Adunării; cea executivă de guver­nator şi un Consiliu Executiv.

Antilele Olandeze: în Antilele Mici, grup insular de 800 km2,  191.000 loc. Terit. autonom ce aparţine Regatului Ţărilor de Jos,  care răspunde de apărare şi de politica externă.

Aruba: în Antilele Olandeze, în America Centrală (în insulele  de Sub Vânt şi în Insulele Vântului), 193 km2, 66.000 loc. Puterea  este exercitată de un guvernator, numit de regina Marii Britanii  şi de Statele A.; cea executivă de Consiliul de Miniştri.

Ascension: în Atlanticul de Sud, la peste 1000 km de ins. Sf.  Elena. Administraţia insulei este numită de guvernatorul bri­tanic al ins. Sf. Elena.

Ashmore şi Cartier: ins. în Oc. Indian, 3,2 km2, nelocuite. Sub  autoritatea Australiei; guvernul australian le administrează.  Bermude: arh. în Oc. Atlanic (peste 350 ins.): 53,5 km2, 61.000  loc. Autonomie internă. Puterea legislativă este exercitată de un guvernator, numit de regina Marii Britanii şi de parlament  (Senat şi Camera Adunării); cea executivă de un guvernator şi  de Consiljul Executiv.

Bouvet: în Atlanticul de Sud, la 2500 km de Capul Bunei Spe­ranţe (cea mai izolată de pe glob); 58 km2, nelocuită. Este parte  integrantă a Norvegiei, administrat de Ministerul de Justiţie al  Norvegiei.

Cantor şi Enderbury: ins. coraligene în Pacificul Central; 18  km2, nelocuite. Condominion anglo-american. 

Cayman, Insulele: ins. coraligene în Marea Caraibelor; 259 km2; 27.000 loc. Terit. de sine stătător. Puterea legislativă este exerci­tată de un guvernator, numit de regina Marii Britanii şi de Con­siliul Legislativ; cea executivă de Consiliul .Executiv condus de  guvernator.

Christmas: ins. în Oc. Indian, la 350 km de ins. Java; 135 km2,  1230 loc. Terit. extern al Australiei. Puterea legislativă şi execu­tivă sunt exercitate de administraţia numită de guvernatorul ge­neral din partea Australiei.

Clipperton: Atol în Oc. Pacific Central, la 1125 km de ţărmul Mexicului; 1,6 km2, nelocuit, depinde administrativ de Polinezia Franceză.

Cocos: Atoli în Oc. Indian, la 1100 km de SV Indoneziei, 14;2 km2, 607 loc. Terit. extern al Australiei (membru în Uniunea Australiană). Puterea legislativă şi executivă sunt exercitate de administraţia numită de guvernatorul general al Australiei. 

Cook: 15 insule în Oc. Pacific Central, la 1600 km NV de Noua Zeelandă. Terit. autonom, în asociaţie liberă cu Noua Zeelandă. Puterea legislativă este exercitată de Cameră; cea executivă de reprezentanţi ai Marii Britanii, guvernatorul Noii Zeelande şi de un cabinet.

Falkland/Maldive: Arh. în Atlanticul de Sud, la 480 km E de Str. Magelan; 12.170 km2, 2050 loc: Terit. sub suveranitatea Marii Britanii. Puterea legislativă este exercitată de un guvernator numit de regina Marii Britanii şi de Consiliul Legislativ; cea exe­cutivă de Consiliul Executiv condus de guvernator.

Feroe: Arh. în Atlanticul de Nord, la 380 km N de Scoţia; 1399 km2, 47.840 loc. Terit. este parte a Regatului Danemarcei. Pu­terea legislativă este exercitată de Parlamentul Danemarcei şi de parlamentul propriu; cea executivă de un Înalt Comisar, numit de guvernatorul danez şi de un cabinet.

Georgia de Sud: Grup de insule în S Oc. Atlantic; 3756 km2; nu este locuit permanent. Terit. este administrat de guvernatorul ins. Falkland.

Gibraltar: Terit. în SV Europei; 5,86 km2, 31.000 loc. plus mili­tarii. Conform Constituţiei din 1969, terit, aparţine Coroanei Bri­tanice. Puterea legislativă este exercitată de un guvernator numit de regina Marii Britanii.

Groenlanda: Cea mai mare insulă de pe g-lob, în Atlanticul de Nord; 21.175.690 km2, 55558 loc. Terit. cu autonomie internă, în asociaţie liberă cu Regatul Danemarcei. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Danemarcei şi de parlamentul pro­priu; cea executivă de un Înalt Comisar numit de guvernul danez ş i de un Cabinet.

Gaudelupa: Insule în arh. Antilelor Mici în Oc. Atlantic (Marea Caraibelor); 1779 km2, 387.000 loc. Departamentul de peste mări şi parte integrantă a Franţei (departament al Republicii franceze). Puterea legislativă este exercitată de parlamentul francez (Adunarea Naţională şi Senatul) şi de parlamentul pro­priu al G. (Consiliul Regional); cea executivă de un prefect şi de Consilul General.

Guam: Insula cea mai mare din arh. Marianelor, în V Oc. Paci­fic: 549 km2, 119.000 loc. Terit. neîncorporat SUA, dar adminis­trat de Departamentul de Interne al SUA. Puterea legislativă exercitată de guvernator şi de Consiliul Legislativ; cea exe­cuţivă de un Consiliu Executiv condus de guvernator.

Guyana Franceză: Terit. pe coasta de NE a Americii de Sud, cu faţa la Oc. Atlantic; 91.000 km2, 114.700 loc. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senatul) şi de parlamentul propriu; cea executivă de prefect şi Consiliul General.

Heard şi McDonald: Insule în Oc. Indian în SE Chinei; 370 km2, locuit permanent. Terit. administrat direct de guvernul Aus­traliei.

Howland, Jarvis şi Baker: Terit. format din 3 insule în Pacificul Central, nelocuite permanenţ. Administrat de Serviciul pentru Pescuit şi Prezervarea Naturii a guvernului american.

Jan Mayen: Insulă în Oc. Arctic, în Marea Groenlandei; 380 km2, cca 30 loc. Terit. administrat de un comandant militar numit de guvernul norvegian.

Johnston: Atol în Pacificul Central, la 1130 km SV de arh. Hawaii. Terit. neîncorporat în SUA; administrat de Agenţia Nu­cleară de Apărare a SUA.

Kingman Reef: Recif coraligen în Pacificul Central, la 1660 km S de Honolulu (arh. Hawaii). Terit. adrninistrat de Departamen­tul Apărării al SUA.

Macao: Terit. cuprinde: pen. Fo Shan, insulele Taipa şi Coloane, la 65 km de Hong Kong. „Terit. Special” al Portugaliei, cu largă autonomie internă, va deveni la 20 decembrie 1999 o reg. spe­cială a Chinei; cu o largă autonomie. Puterea legislativă este exercitată de un guvernator, numit de preşedintele Portugaliei şi de Adunarea Legislativă; cea executivă de un cabinet condus de guvernator.

Man, Insula: Ins. în arh. Britanic, în Marea Irlandei; 588 km2, 70.000 loc. Terit. autonom, aparţinând Coroanei Marii Britanii, care răspunde pentru apărare şi politica externă. Puterea legislativă este exercitată de un parlament bicameral; cea executivă de un guvernator numit de regina Marii Britanii şi de Consiliul : Executiv.

Mariane de Nord: Insulele Mariane, fără ins. Guam, în Oc. Pacific Central, în N. Microneziei; 470 km2, 21.800 loc. Stat liber: asociat cu SUA. Puterea legislativă este exercitată de un parla­ment bicameral; cea executivă de un cabinet numit de un guvernator ales prin vot direct.

Marion: Ins. în SV Oc. Indian, la 1920 km SE de Capetown; 388 km2, nelocuit. Africa de Sud are în M. o bază meteorologică. 

Martinica: Insulă din arh. Antilelor Mici, în Marea Caraibelor; 1.102 km2, 364.000 loc. Terit. este departament de peste mări; parte integrantă a Franţei. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senatul) şi de un parlament propriu (Consiliul Regional); cea executivă de pre­fect şi de Consiliul General.

Mayotte: Insulă din S arh. Comorelor şi la N Canalului Mozam­bic, cu alte 18 insuliţe, în Oc. Indian; 375 km2, 73.900 loc. M. esţe „colectivitate teritorială în interiorul Republicii Franceze”. Pu­terea legislativă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senat); cea executivă de prefect şi de Consiliul General.

Mării de Coral, Insulele: Insule coraligene în Oc. Pacific de Sud, la E de Marea Barieră de Corali; 5 km2, nelocuită perma­nent. Terit. Uniunii Australiene. Puterea legislativă şi cea exe­cutivă sunt exercitate de guvernatorul general al Australiei, prin cabinetul australian.

Midway: Atol din Pacificul Central, la cca. 1900 km NV de Hawaii; 5,2 km2, 2220 loc. Terit. administrat de Departamentul Marinei al SUA.

Montserrat: Insulă în Marea Caraibelor, face parte din Insulele de Sub Vânt, din arh. Antilelor Mici. Terit. colonial britanic. Pu­terea legislativă este exercitată de un guvernator, numit de regi­na Marii Britanii şi de Consiliul Legislativ; cea executivă de un consiliu Executiv condus de guvernator.

Navassa: Însulă în arh. Antilelor Mari, în Marea Caraibelor; 5,15 km2, nelocuit permanent. Niue: Un atol în Pacificul de Sud, la 653 km E de Samoa; 262,65 km2, 3000 loc. Terit. autonom, în liberă asociaţie cu Noua Zee­landă. Puterea legislativă este exercitată de Adunare; cea execu­tivă de reprezentantul Noii Zeelande şi de un cabient.

Norfolk: Ins. în Pacificul de Sud, între Noua Caledonie şi Noua Zeelandă; 36,26 km2, 2370 loc. Terit. extern al Australiei, cu o largă autonomie internă. Puterea legislativă este exercitată de Adunarea Legislativă; cea executivă de un administrator numit de guvernatorul general al Australiei şi de Consiliul Executiv. 

Normande, Insulele: Arh. în S Mării Mânecii, în largul pen. franceze Contentin (ins. Jersey, Guernsey ş.a.). Terit. autonome, aparţinând Coroanei Britanice. Puterea legislativă este exerci­tată de un guvernator, numit de regina Marii Britanii şi de Adunarea Statelor; cea executivă de guvernator ş i de Comitetele numite de Adunare.

Noua Caledonie: Arh. în SV Oc. Pacific, Melanezia, la cca. 1300 km de Australia; 19.058 km2, 170.000 loc. Terit. de peste mări al , Franţei, cu tendinţă de a deveni liberă. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senat) şi de un parlament propriu în Congresul Teritorial cea executivă de un Consiliu de Guvernământ condus de un Înalt Comi­sar numit de guvernul francez.

Palmyra: Ins. coraligenă în Oc. Pacific Central; 1,2 km2, ne­locuită. Terit. neîncorporat de SUA, administrat de Departa­mentul Interne. 

Petru I/Peter I: Ins. în Oc. Pacific, în apele antarctice; 249,2 km2, nelocuită. Terit. administrat de Ministerul de Justiţie al Nor­vegiei.

Pitcairn, Insulele: Insule în S Oc. Pacific; 37,50 km2, 66 loc. (numai ins. P. este locuită). Colonie britanică. Puterea legisla­tivă şi cea executivă sunt exercitate de guvernator (care este şi Înalt Comisar în Noua Zeelandă) şi de Consiliul Insulelor). 

Polinezia Franceză: 5 arh. de 150 insule şi insuliţe în partea cen­tral-sudică a Oc. Pacific; 4000 km2, 212.000 loc. (Ins. Tahiti, Ins. Marchize etc.) Puterea legislativă este exercitată de Adunare Teritorială; cea executivă de consiliul de Miniştri condus de un Înalt Comisar numit de guvernul francez.

Prinţul Eduard: Ins. în Oc. Indian, în apele antarctice; 55 km2, nelocuită. Terit. anexat de Africa de Sud. 

Puerto Rico (Uniunea Porto Rico): Terit. din America Centrală insulară; 8897 km2, 3.599.000 loc.; stat liber asociat cu SUA. Pu­terea legislativă este exercitată de un guvernator ales prin vot direct şi de Adunare Legislativă; cea executivă de un cabinet numit şi condus de guvernator.

Reunion: Ins. în arh. Mascarene din Oc. Indian; 2510 km2, 608.000 loc. Departament de peste mări, parte integrantă a Franţei. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senatul) şi de un parlament pro­priu (Consiliul Regional); cea executivă de un prefect şi de Con­siliul General.

Ross: Terit. în Antarctica, 730.000 km2 (pe continent şi în spaţiul îngheţat al oceanului), nelocuit permanent. Terit. este adminis­trat de Comitetul pentru Cercetări al Departamentului Ross, răspunzător faţă de guvernul neo zeelandez.

Sahara Occidentală: O parte din terit. Saharei, în NV Africii, de-a lungul Oc. Atlantic; 266.000 km2, 183.000 loc. Terit. este ad­ministrat de autorităţile marocane şi de Frontul POLISARIO. 

Saint-Pierre şi Miquelon: Grup de insule în Oc. Atlantic de Nord; 242 km2, 6392 loc. Terit. este departamentul de peste ţări şi parte integrantă a Franţei. Puterea legislativă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senatul); cea: executivă de prefect şi de Consiliul General.

Samoa Americană: Grup de insule în zona central-vestică a Oc: Pacific. 197 km2, 380.000 loc. Terit. administrat de Departamentul de Interne non-american. Puterea legislativă este exercitată de un guvernator, ales prin vot direct, şi de un parlament bicameral; cea executivă de un cabinet condus de guvernator. 

Sandwich de Sud: Terit. în Atlanticul de Sud, în apele antarc­tice; 311 km2, nelocuit. Posesiune engleză, dependentă a ins. Falkland/Malvine. Terit. este administrat de guvernatorul ins. Falkland.

Sfânta Elena: Insulă în Oc. Atlantic, la 1850 km V de ţărmul Africii; 121 km2, 6800 loc. Terit. este posesiune britanică. Puterea legislativă este exercitată de un guvernator numit de regina Marii Britanii şi de Consiliul Legislativ; cea executivă de Con­siliul Executiv, condus de un guvernator.

Svalbard: Terit. din Oc. Arctic; cuprinde arh. Spitsbergen şi In­sula Urşilor, la cca 600 km N de coasta nordică a Norvegiei. Terit. al Norvegiei, administrat de un guvernator.

Teritoriul Antarctic Australian: Terit. în Antarctica, spre Oc. In­dian; 6.402.000 km2, nelocuit permanent. Terit. este administrat de guvernul Australiei. 

Teritoriul Antarctic Britanic: Terit. în Antarctica; 382.500 km2, nelocuit permanent. Cuprinde: Ţara lui Graham, Shetland de Sus şi ins. Orkneys/Orcade de Sud. Terit. anexat de Marea Bri­tanie şi administrat de un comisar al ins. Falkland.

Teritoriile Australe şi Antarctice Franceze: Terit. în Oc. Indian şi Antarctica: ins. Saint Paul, Crozet, arh. Kerguelen şi Ţara Adelie 396.117 km2, nelocuit. Terit. de peste mări al Franţei. Pu­terea legislativă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senat); cea executivă de un administra­tor şi de Consiliul Consultativ.

Teritoriul Britanic din Oc. Indian: Terit. din V Oc. Indian, la S de Ins. Maldive: arh. Chagos (fără insula Aldabra, Descroches şi Farquhar, ce aparţin statului Seychelles): 60 km2; 2900 loc. Terit. este administrat de Ministerul de Externe al Marii Britanii. 

Timorul de Est: În SE Asiei, în arh. Sondelor Mici, în ins. Timor. Cuprinde jumătatea estică a ins. Timor şi câteva insule mai mici. Ocupată în 1975 de trupe indoneziene şi declarată unilateral în provincie a Indoneziei, decizie nerecunoscută de ONU. 

Tokelau, Insulele: Grup de 3 insule coraligene în Oc. Pacific, zona central-vestică; 210 km2 1800 loc. Terit. parte integrantă a Noii Zeelande. Puterea legislativă şi cea executivă este exerci­tată de Ministerul de Externe al Noii Zeelande, printr-un ad­ministrator numit.

Tristan da Cunha: Terit. în Atlanticul de Sud, la 2120 km SV de insula Sf. Elena; 104 km2, 300 loc.; anexat de Marea Britanie; este condus de un administrator numit de guvernatorul britanic din ins: Sf. Elena şi de un Consiliu.

Turks şi Caicos, Insulele: Terit. în Oc. Atlantic în SE arh. Ba­hamas din Marea Caraibelor; 430 km2, 13.000 locuitori; colonie britanică. Puterea legislativă este exercitată de un guvernator numit de regina Marii Britanii şi de Adunarea Legislativă; cea executivă de Consiliul Executiv condus de un guvernator.

Ţara Reginei Maud: Terit. în Antarctica, la S de paralela 60° lat. S; între 20° long. V şi 45° long. E; terit. nelocuit permanent. Declarat terit. dependent al Norvegiei; administrat de Minis­terul de justiţie al Norvegiei.

Virgine Americane, Insulele: Terit. în Marea Caraibelor (cca. 60 de insule) în arh. Antilele Mici. Terit. administrat de SUA. Pu­terea legislativă este exercitată de un guvernator numit de regi­na Marii Britanii şi de Consiliul Legislativ; cea executivă de Consiliul Executiv.

Wake, Insula: Terit. în Oc. Pacific Central: insule. coraligene, la 19°17’ lat. N şi 166°36' long. E. Terit. administrat de Departa­mentul Aviaţiei al SUA.

Wallis şi Furtuna: Terit. în Pacificul de Sud, la 300 km V de Samoa, la 13° lat S şi 178°05' long. E (câteva insule şi insuliţe); 255 km2, 18.000 loc. Terit. de peste mări al Franţei. Puterea legisla­tivă este exercitată de Parlamentul Franţei (Adunarea Naţională şi Senat); cea executivă de un administrator şi Consiliul Teri­torial.

Zona Canalului Panama: Terit. în America Centrală istmică. Canalul P., care leagă cele două oceane: Atlantic şi Pacific şi câte o fâşie de 8 km lăţime de ambele părţi ale Canalului. Terit. sub controlul SUA, care va înceta la 31 decembrie 1944, când va intra sub suveranitatea statului Panama. Puterea legislativă şi cea executivă sunt exercitate de un administrator numit de gu­vernul american şi de un consiliu ai cărui membri sunt desem­naţi, în mod egal, de SUA şi Panama.