Tuvalu

Denumirea oficială: Insulele Tuvalu 

Capitala: Vaiaku (2800 loc.)

Limba oficială: tuvaluana şi engleza 

Suprafaţa: 25 km2

Locuitori: 9000 (364 loc./km2)

Religia: creştinism (protestantism) 98% 

Moneda: dolarul tuvalu

Forma de guvernământ: monarhie 

Ziua naţională: 1 octombrie

Geografie: T. este aşezat în Pacificul Central vestic, în continentul Oceania, între paralelel 5°-11° lat. sudică şi 176°-180° long. estică. G. fizică: T. este format din 9 ins. coraligene, dintre care: Manumea, Nanumanga, Niutao, Nui, Vaitupu, Nukufe­tau, Nukulaelae, Funafuti, pe o întindere maritimă de 1,3 mil. km2; insule fără râuri şi lacuri. Înălţimea de cca 4-5 m faţă de nivelul mării. Clima: este ecuatorială; temp. medie anuală de 27°C. Pre­cipitaţii bogate între 2500 mm/an - 3000 mm/an. Floră şi faună: Vegetaţie tropicală bogată: cocotieri, plante tropicale. Faună săracă: peşti, păsări. Populaţia: este formată din polinezieni (97%), me­lanezieni. Concentrarea max. în ins. Funafuti, Nanumea, Nukufetan şi Nukulaelae. Rata natalităţii: 41‰; a morta­lităţii: 20‰. Resurse şi economie: Principala sursă de venituri este pescuitul (în special al thonului). Culturi de palmieri, plante tropicale, copra. Export: peşte, nuci de cocos. Mărcile filatelice şi lucrul muncitorilor din T. în minele de fosfaţi din Nauru sunt surse de venituri, importante. Istoria: Locuite de micronezieni, insulele Ellice încep să fie cunoscute de navigatori spanioli (A. Mendana y Neyra) în sec. XVI; în 1892 devin protectorat britanic; în 1916 sunt unite cu arh. Gilbert (Kiribati): colonie a Coroanei. În 1975, ins. Ellice se separă de ins. Gilbert în urma unui referendum (1974), luân­du-şi numele de T., în cadrul Commonwealth-ului. Statul: este monarhie constituţională, conform Consti­tuţiei din 1978. Regina Marii Britanii este şeful statului, reprezentată de un guvernator general. Puterea legislativă este exercitată de un Parlament; cea executivă de un cabi­net numit de guvernatorul general cu acordul Parlamen­tului. Nu există partide politice.