Uniunea Myanmar (fosta Birmanie)

Denumirea oficială: Uniunea Myanmar 

Capitala: Rangoon (2,5 mil. loc.)

Limba oficială: birmana; uzuală: engleza 

Suprafaţa: 678.000 km2 

Locuitori: 47,51 mil. (70 loc./ km2)

Religia: budism hinayana, animism, islamism, hinduism şi creştinism

Moneda: kyat-ul 

Forma de guvernământ: republică 

Ziua naţională: 4 ianuarie

Geografie: U.M.L. este aşezată în Asia de Sud-Est, în Pen. Indochina. Limite: China (N şi E), Laos, Thailanda (E), M. Andaman (S), G. Bengal, Bangladesh, India (V). G. fizică: În N sunt Munţii Tibet, cu vf. Hkakabo Razi (5.881 m) care merg spre S (Munţii Shin, lanţul Arakan), până la M. Andaman. Coasta de Vest, mlăştinoasă. Podişul Shan ocupă tot E, făcând parte din platoul întins Yunnan (chinez) cu alt. de 910 m. Podişul este împărţit în două, de la N la S, printr-o depresiune adâncă a râului Salween (2.800 km, din care 2/3 străbat Myanmarul). Spre S, podişul intră în M-ţii Tenasserim, de unde îşi pierde treptat caracteristicile de podiş. În pod. Shan este lacul Inle. Depresiunea Centrală este formată din terenuri joase cu unele coline care se îndreaptă de la N la S, cum este Pegu Yoma. Aici se află vulcanul stins Mţ-ii. Pope (1.514 m). Apele: Irrawaddy (2.172 km, din care 1500 sunt navigabili până la Bhamo) şi afluentul său Chindwin (900 km); Sit­tang (563 km). În N, lacul Indawgyi (259 km2). În delta râului Irrawaddy sunt pământurile cele mai fertile. Terit. ţării mai cuprinde şi insulele Ramree şi Cheauba, ca şi Arh. Mergui. Clima: tropical-musonică (cald şi umed) dominată de musonul de vară (mai-septembrie); cea mâi umedă în iulie. Temp. medie anuală este de 25°C în ianuarie şi 31°C în aprilie, la Mandalay în ianuarie 21°C şi în aprilie 32°C. Precipitaţii: la Rangon 2.450 mm/an; la Mandalay 890 mm/an. Floră şi faună: 57% din teritoriu este acoperit de păduri de esenţe preţioase (teck); arborele de cauciuc (hevea); bam­bus. Fauna: tigri, leoparzi, maimuţe, multe specii de păsări, peşti. Populaţia: birmani (67%); shan, karen, kachin, chin, indi­eni, chinezi, kayah. Concentrarea pop. în Marea Depre­siune, mai ales pe văile fl. Irrawaddy şi a afluenţilor săi şi pe coasta Golfului Martabau (de la M. Andaman). Rata natalităţii: 30,3‰; a mortalităţii: 9,8‰. Pop. urbană: 26%. Resurse şi economie: M. are o economie de. tip socialist (planificată centralizat), bazată pe agric. majoritar coope­ratistă, necompetitivă. M. este o ţară săracă deşi are bogă­ţii minerale: petrol (în Depresiunea Centrală, la Indaw, Yenangyat, Singu, Minbu); cositor, tungsten. Culturi de bananieri, trestie de zahăr, susan, porumb, arahide; pre­domină orezul (1/2 din supr. cultivată). Exportă: orez, lemn de teck, hevea, bumbac, minereuri metalice (zinc, plumb, cositor, wolfram), ulei vegetal. Transporturi şi comunicaţii: căi ferate, şosele şi vehicule; flotă comercială. Aeroport la Ţangun. Oraşe: Mandalay, Bassein, Henzada, Pegu, Myingyan. În 1920 se fundează Universitatea din Rangoon. Istoria: Birmanezii vin în sec. IX din Yunnan şi întemeiază în sec. XI un regat cu cap. la Pagan; sub acesta se va unifica întreg terit. birman, în vremea regelui Anawratha (1044-1077), când se impune budismul ca religie de stat. În sec. XIII năvălesc mon­golii (Kubilai) şi distrug regatul; câteva secole există regate mici separate (Pegu, Ava, Arakan etc.). În sec. XVII-XVIII europenii instalează primele factorii (ale portughezilor, olan­dezilor, francezilor şi englezilor). Englezii poartă 3 războaie (1824-1885) cu birmanezii şi cuceresc ţara integrând-o Indi­ilor Britanice. În 1937 este declarată colonie a coroanei. La 4.I.1948 devine independentă- şi ia numele de Uniunea Bir­mană, care refuză să facă parte din Commonwealth. Revolte, nemulţumiri între minorităţi, instabilitate economică. În 1962 lovitură de stat; se impune un regim militar dictatorial, cu un partid unic, care conduce ţara „pe calea birmaneză spre socia­lism”. În 1988 o juntă militară preia conducerea (abrogă Con­stituţia) şi adoptă o nouă denumire a ţării: „Uniunea Myan­mar”. În 1990 se fac alegeri şi câştigă opoziţia, dar, junta refuză să predea puterea. Adunarea Constituantă pregăteşte o nouă Constituţie. Se instaurează instabilitatea socială şi criza politică. În 1992 ONU condamnă regimul represiv instaurat de junta militară. Statul: Este republică prezidenţială, potrivit Legii Naţio­nale pentru Democraţie din 1990. Puterea legislativă este exercitată de preşedinte şi de Consiliul pentru Instaurarea Legii şi Ordinii de Stat; cea executivă de un cabinet numit şi condus de preşedinte. Regim autoritar militar. Multi­partitism.